Vatra Dornei

Pentru mai multe imagini din Vatra Dornei, faceți click aici.

Situată în inima Carpaților Orientali într-un culoar depresionar la 802 m altitudine, stațiunea Vatra Dornei se află la intersecția unor importante căi de comunicație ce fac legătura între Bucovina și Transilvania sau Bucovina și Moldova. Este așezată la confluența Bistriței Aurii cu principalul afluent – Dorna, fiind mărginită de culmile munților Giumalău (nord), Suhard (nord vest) și Călimani (sud).

Bazinul Dornelor a devenit cunoscut ca stațiune balneară încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când apele minerale din această parte a Imperiului Habsburgic (Vatra Dornei – Candreni – Șaru Dornei), au fost studiate de Hacquette de Nurnberg.

Prima propunere de sistematizare a băilor de la Vatra Dornei s-a înaintat autorităților în anul 1810 de către doctor Plusch. În paralel s-a dezvoltat și ramura de îmbuteliere a apelor minerale, astfel la Poiana Negrii în 1812 putând fi îmbuteliate 50000 de sticle pe an.

Prin modernizarea captărilor de izvoare și a clăirilor destinate tratamentului, numărul sanatorizaților a crescut de la 57 de familii în 1847 la 270 de bolnavi în 1890. O nouă etapă în dezvoltarea stațiunii a început în anul 1883, odată cu refacerea și modernizarea băilor, captarea a 7 noi izvoare de ape minerale, iar în 1895, în urma audiențelor primarului Vasile Deac la Curtea Imperială, a început construcția unor imobile ca nucleu de dezvoltare modernă a stațiunii (Stabilimentul Balnear, Cazinoul, Palatul Comunal, Izvorul Sentinela).

După 1900 populația ajunge la 5000 de locuitori, iar la 17.12.1907 localitatea este declarată oraș al Imperiului Austro Ungar.

Deși șoseaua Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Pasul Tihuța – Bistrița a fost construită încă din anii 1780 – 1785 (fiind necesară transportului fierului și manganului din Bazinele Dornei și Câmpulungului ), numărul turiștilor și a sanatorizaților a crescut simțitor după octombrie 1902, când s-a terminat construcția căii ferate până la Gara Mare. Următorul pas în privința dezvoltării transportului de călători și implicit a stațiunii a fost definitivarea Gării Băi în anul 1910, cunoscută în acea perioadă sub numele de Gara de Vară. Acest lucru dovedește că autoritățile au susținut în primul rând dezvoltarea turismului balnear pe lângă industria extractivă și industria lemnului ca o componentă importantă a economiei locale.

Un loc aparte în cadrul municipiului este ocupat de Parcul stațiunii. Măsurătorile efectuate au indicat parcul ca un loc cu un nivel calitativ maxim de aero-ionizare. Plimbările în aer liber pe aleile parcului au fost considerate dintotdeauna elementul principal al tratamentului. Din anul 1847 până în prezent, Parcul a suferit multe modificări, dar actuala configurare a fost prefigurată în linii generale în prima parte a anului 1886. În vara anului 1899, data inaugurării oficiale a stațiunii balneoclimaterice, în Parc a concertat pentru prima data fanfara Regimentului de Infanterie Cernăuți.

Începând cu 1935, în Vatra Dornei a luat naștere o puternică mișcare turistică axată pe dezvoltarea turismului activ. În acest sens, s-au amenajat terenuri de sport, iar în 1936 a fost editat un mic ghid al Dornei în care pe lângă prezentarea stațiunii și a unor agenți economici au fost enumerate și o serie de trasee turistice din masivele Giumalău – Rarău, Suhard și Călimani și adresele unor ghizi montani din zonă.

Stațiunea a cunoscut o perioadă de regres în timpul celor doua războaie mondiale, însa după 1945 a fost modernizată și dezvoltată continuu, astfel că în 1950 stațiunea era exploatată la întreaga capacitate. Până în anul 1989, stațiunea s-a dezvoltat pe toate planurile: medical, de agrement și de odihnă, evidențiindu-se în lanțul stațiunilor balneoclimaterice printr-o paletă foarte largă de factori naturali:

- ape minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate și magneziene, feruginoase;

- mofete naturale de sondă cu o mare puritate și concentrație de CO2;

- nămol de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei cu conținut mare de coloizi organici și acizi humici;

- ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;

- bioclimat tonic, stimulant, concentrație mare de aeroioni negativi.

În perioada 1990 – 1997, turismul dornean a suferit o perioadă de regres în ceea ce privește fluxul turiștilor în stațiune, ceea ce a condus la o scădere semnificativă a investițiilor în turism.

Începând cu anul 1997, stațiunea înregistrează o perioadă de ascendență economică, astfel că investițiile private în domeniul turismului depășesc 300 miliarde lei, investiții făcute în noi capacități de cazare, dar și în modernizarea celor existente și aducerea acestora la standarde competitive. Astfel, capacitatea de cazare a crescut cu 15% iar numărul de turiști care ne vizitează anual cu 25%.

Ca o recunoaștere a standardului stațiunii în ceea ce privește potențialul turistic și de agrement, a eforturilor depuse de autorități și agenții economici din zonă, Guvernul României a hotărât prin HG 177/1999 ca Vatra Dornei să fie atestată ca stațiune turistică de interes național.

În anul 2010, stațiunea Vatra Dornei beneficiază de:

- aproximativ 2600 de locuri de cazare în hoteluri de 2, 3 și 4 stele, precum și o variată rețea de pensiuni turistice și agroturistice;

- baruri, discoteci;

- 3 baze de tratament cu secții de băi carbogazoase, împachetări cu nămol, hidro terapie, sală de sport pentru medicină recuperatorie.

În anul 2006 s-au terminat lucrările de renovare ale bazei de tratament ale Complexului Bradul Călimani, devenind la ora actuală cel mai modern centru SPA din țară.

Muzeul de Științele Naturii din Vatra Dornei a fost inaugurat în anul 1956. În acest muzeu sunt prezentate vizitatorilor bogăţiile naturii din Ţara Dornelor.

În expoziție pot fi întâlnite familii de cerbi și căpriori, ursi bruni, vulturul pleșuv brun, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, precum și multe specii de păsări și mamifere.

Muzeul Etnografic reprezintă, în esența sa, pe lângă frumusețea portului popular al zonei și meștesugurile și îndeletnicirile locuitorilor (creșterea animalelor, plutăritul).

În sezonul de iarnă, stațiunea pune la dispoziția turiștilor 3 pârtii de schi omologate în lungime de 850, 1500 și 3000 m, deservite de un telescaun, două teleschiuri și un baby schi, o pârtie de schi fond, un patinoar.

Trebuie să amintim că Vatra Dornei este polul plecărilor pe trasee turistice în trei masive importante: Suhard, Giumalău – Rarău, Călimani și Bistriței. În primăvara anului 2007 s-a primit din partea Autorității Naționale pentru Turism certificatele de omologare pentru 17 trasee din aceste masive.

Rețeaua de trasee montane pe care turiștii o au la dispoziție în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. Traseele sunt amenajate și patrulate periodic de către membrii formației Salvamont Vatra Dornei.

Diversitatea sporturilor care se pot practica la Vatra Dornei este completată din anul 2000 de o ramură nouă și anume turismul de aventură și al sporturilor extreme: river rafting, zbor cu parapanta, mountain bike, via-ferrata, tiroliană, escaladă. Începând cu anul 2006 s-au pus în valoare aproximativ 150 de km de trasee pentru ciclism montan.

În colaborare cu Universitatea Ștefan Cel Mare Suceava, în anul 2009 s-a inaugurat Parcul de Turism Activ – Vatra Dornei. Acest parc cuprinde 45 km de trasee de nordic walking amenajate în raza stațiunii Vatra Dornei în formă de stea, având toate caracteristicile europene ale acestui tip de activitate..

Componenta culturală este formată dintr-un mare număr de manifestări naționale și internaționale, precum Serbările Iernii, Festivalul Național de Datini și Obiceiuri Populare de Iarnă “PORNIȚI PLUGUL FEȚI FRUMOȘI”, Zilele Dornei, Festivalul Național al sporturilor extreme DORNA X-TREM, Festivalul național al Teatrelor Populare, Festivalul Național al Teatrelor de Păpuși, Festivalul Național de Muzică Ușoară pentru Copii MUZRITM.

O completare a multiplelor ramuri ale turismului dornean este reprezentată de turismul ecumenic, din Vatra Dornei organizându-se excursii de câte o zi la mănăstirile din Moldova, Bucovina sau Maramureș.

La ora actuală se poate vorbi de un adevărat PRODUS TURISTIC cu marca DORNA care înglobează turismul balnear, turismul de agrement, turismul de afaceri, turismul cultural, turismul activ și de aventură.

ALTE OBIECTIVE TURISTICE:

- MEGALIȚII DE LA GURA HAITII – reprezintă gravuri pe roci, urmele unor străvechi civilizații. Se află la aproximativ 25 km de Vatra Dornei, pe drumul de acces spre vechea exploatare Călimani (închisă).

- PARCUL NAȚIONAL CĂLIMANI – întins pe o suprafață de aproximativ 26.000 hectare, cuprinde mai multe rezervații: rezervația geologică 12 APOSTOLI, rezervația de PINUS CEMBRA, rezervația de COCOȘ DE MESTEACĂN. Accesul auto se face pe drumul județean de acces către vechea exploatare Călimani (închisă) – 25 km.

- REZERVAȚIA RARĂU PIETRELE DOAMNEI - rezervație geologică, floră și faună. Accesul se face 25 km pe DN 17B pe Valea Bistriței, apoi 13 km pe drum județean sau potecă turistică (3 ore).

- MĂNĂSTIREA DE LA PIATRA TĂIETURII - 28 km de Vatra Dornei – aflată la aproximativ 1500 m altitudine în munții Bistriței, mănăstirea este un punct de atracție pentru pelerinii sosiți în stațiune. Accesul se face 20 de km pe drumul județean către comuna Panaci.

- SCHITUL RARĂU – la 29 km de Vatra Dornei - așezământul monahal se află la altitudinea de 1300 în Masivul Rarău, pe drumul de acces către Pietrele Doamnei Rarău.

- REZERVAȚIA CHEILE ZUGRENI – PIETROSUL – rezervație geologică, floră și faună. Limitele cuprind Cheile Zugreni la altitudinea de aproximativ 720 m (râul Bistrița) și vârful Pietrosul (1792 m) și Pogolinul. În această zonă se află o plantă unică în lume – VULTURICA. Accesul se face 25 km pe DN 17B pe valea Bistriței, apoi pe traseu turistic 4 ore.

- REZERVAŢIA DE TURBĂ de la Poiana Ștampei – 25 km.

Publicitate
Banner

Cauta pe site